Persoane interesate

19 noiembrie 2012

Reparam sau aruncam?

Statistic, aproximativ jumatate din cuplurile casatorite vor ajunge la divort, indiferent daca au sau nu copii - o perspectiva destul de sumbra pentru zilele noastre.
Este mai simplu ca oricand sa divortezi acum, fata de alte vremuri cand procedura era asa de complicata incat de groaza ei reconsiderai decizia. Multe religii nu mai critica divortul ca odinioara asa ca nici din acest punct de vedere nu mai exista o frana.
Totusi in ceea ce ma priveste, sunt total impotriva divortului.. Unii, trecuti prin aceasta experienta, ori in viata de cuplu ori cu parinti divortati, ar spune ca habar nu am cum e sa traiesti intr-un mediu plin de certuri sau scandaluri. Da, nu am trecut prin asta (sper sa nu trec niciodata) si din fericire am parte de parinti ca cei din imaginea de mai sus, care de 30 de ani impart si bune si rele impreuna, ba chiar uneori am impresia ca sunt mai indragostiti unul de celalalt mai mult decat altii la 18 ani..
De fiecare data cand intalnesc pe strada, batranei tinandu-se de mana, zambesc! Si de fiecare data imi spun in gand ca asta e viata pe care o vreau si eu.. Sa ma plimb de mana, cand voi avea varsta lor, cu cel care imi este sot, tatal copiilor mei, prieten si nu in ultimul rand sprijin.  Cred in acelasi timp ca unul din secretele unei casnicii frumoase si trainice este sentimentul de admiratie pentru cel de langa tine.. pe langa dragoste si respect. 
In momentul in care aceasta dispare incepe declinul si regretul.. Cu siguranta fiecare din noi a simtit la un moment dat si si-a dorit chiar si pentru o clipa, un fel de functie "Undo/Sterge" in viata lor, nu doar in computerul personal. Un truc magic care sa-ti permita sansa sa refaci orice actiune gresita, sau sa alegi altceva decat ceea ce ai ales.. In timp ce unii isi doresc o astfel de sansa, altii au ales sa o integreze direct in propria viata, hotarand sa nu-si mai asume nicio responsabilitate, alegand sa schimbe sau sa arunce orice lucru de care s-au plictisit. Orice, pentru vesnicul "bine"! Partea trista este ca acest "bine" omoara toate conceptele si principiile cu referire la fidelitate, loialitate, devotament, altruism.
Citisem candva, intamplator, urmatoarea idee: "E mult adevar in spusele batranilor. Nu avem cum sa ducem la pubela nici trecutul, nici tara, nici planeta. Putem doar sa invatam din greseli si sa incercam sa ne croim viitorul mai aproape de ceea ce ne dorim cu adevarat si ni se potriveste mai bine. Si totusi, de faptul ca am inlocuit carutele cu automobile si am scapat de WC-ul din fundul curtii nu se vaita nimeni. Se numeste progres si ne face, pe majoritatea un pic mai fericiti.
Ne-am obisnuit, majoritatea, sa cumparam un televizor nou, in cazul in care cel vechi se strica. Pe cel vechi il dam cuiva fara posibilitati materiale sau il ducem la casa de la tara.. si chiar daca il reparam cumva, consideram ca, din moment ce s-a stricat o data, e clar ca aparatul respectiv ne-a tradat increderea. Deci, trebuie inlocuit.
Astazi, e o moda sa divortezi.. Daca nu o faci, nu esti in trend.. La televizor/radio/ziare numai despre asta se povesteste.. incat am ajuns de-a dreptul saturata si in acelasi timp dezgustata de astfel de stiri. Nu mai spun ca genul acesta de stiri te fac sa te gandesti daca mai merita oare sa faci un astfel de pas? Pentru ce sa te mai casatoresti? ...aaa, da! Ca sa divortezi si sa fii in trend!
Din pacate, copiii sunt cei care au cel mai mult de suferit. In ceea ce ma priveste cred ca daca esti parintele ce nu ia copilul in custodie, inseamna ca, intr-un fel, divortezi si de copilul tau. Daca tu esti cel care il ia, vei avea onoarea sa vezi in fiecare zi efectele provocate asupra copilului, in urma divortului. 
Un divort fara traume este cu siguranta o legenda. In plus, ideea de a alege, a copilului, cu care dintre parinti sa locuiasca, pur si simplu imi repugna. Cum sa-l pui sa aleaga? De ce sa desparti doi frati, pentru ca tu ca parinte nu ai fost in stare sa-ti gestionezi bunul mers al relatiei? Dar cum poti tu ca parinte sa alegi si sa accepti doar unul dintre copii? Un egoism dus la extrem in care legea este principala vinovata.
În multe dintre bisericile-fortificate ale saşilor existau odinioară, se pare, "temniţe ale împăcării", adică încă­peri special amenajate în care erau închise cuplurile care doreau să divorţeze.
"Cum sa divortati?! Dacă sunteţi absolut siguri, atunci trebuie să treceţi o încercare: pe cea din temniţa împăcării" – aşa se poate să le fi spus, în urmă cu câteva sute de ani, preoţii din Slimnic sau Biertan conaţionalilor lor saşi care vroiau să pună capăt căsniciei. Iar vorbele lor şi zilele petrecute la "carceră" de cuplurile cu probleme nu au rămas fără ecou, aşa că vreme de vreo patru sute de ani, divorţurile în rândul saşilor au fost puţine. Atât de puţine încât să le numeri pe degetele de la o mână, spun legendele locului.
"Camera împăcării", "tem­niţa împăcării", "camera divorţului" - acestea sunt trei dintre denumirile ce se re­găsesc în legendele sibiene atunci când vine vorba de bisericile - fortificate din zonă. În spatele acestor denumiri se ascund legende pe cât de interesante, pe cât de bune de urmat dacă e să ne luăm după statistica divorţurilor din ultimii ani.
"


Concluzia este una cat se poate de simpla si clara: "Istoria, este o analiza a trecutului cu scopul de a întelege prezentul si de a ne calauzi comportamentul în viitor."
Istoria ne invata multe, cu conditia sa pricepem invataturile ei!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu